Niciodată nu spun „niciodată”, și niciodată nu spun „întotdeana”. (Grace Kelly)
Citatul menționat mai sus, este și un îndemn potrivit pentru a ieși din capcana suprageneralizării.
Suprageneralizarea se întâmplă atunci când, faceți o regulă după un singur eveniment sau o serie de coincidențe. Cu alte cuvinte, vedeți un singur eveniment negativ, cum ar fi o respingere din partea persoanei iubite sau o schimbare în domeniul profesional, ca pe un tipar continuu de eșecuri, prin folosirea frecventă a unor cuvinte precum „întotdeauna”, „niciodată”, „toți”, „niciunul”, „fiecare”, „nimeni”, etc.
Suprageneralizarea este o eroare de gândire/distorsiune cognitivă care favorizează experimentarea anxietății sociale, dezamăgirii, neputinței, depresiei, neîncrederii în propria persoană și/sau în alte persoane, furie, etc.
Exemple:
– Un vânzător a devenit extrem de supărat după ce a observat un gunoi de pasăre pe marfa expusă de către el, și își spune: „Este doar norocul meu! Păsările fac mizerie întotdeauna pe marfa mea!”
– George a dedus dintr-o serie de coincidențe că 7 este numărul său norocos și a suprageneralizat acest lucru la jocurile de noroc, care implică numărul șapte, indiferent de câte ori pierde.
– „Dacă m-a minţit o dată, înseamnă că o să mă mintă mereu”,
– „Plictisesc pe toată lumea”,
– „Dacă un bărbat m-a părăsit, înseamnă că toate relaţiile mele sunt sortite eşecului”,
– „Fiecare femeie este perfidă”,
– „Toți bărbaţii sunt nişte escroci”,
– „Oamenii nu au niciun control asupra durerii şi necazurilor”
Soluții:
1. Identifică distorsiunea cognitivă:
Scrie pe ceva, în ce context și de câte ori, te-ai surprins, utilizând cuvintele: „întotdeauna”, „niciodată”, „toți”, „niciunul”, „fiecare”, „nimeni”, etc
2. Examinează dovezile concrete, care să susțină/infirme, propria ta concluzie:
Exemplu:
„Toți românii sunt mincinoși”
Întrebați-vă următoarele:
”Îi cunosc eu, pe toți cei 20 de milioane de români, pentru a formula o astfel de concluzie?”
”Îi cunosc eu, pe toți românii din localitatea mea?”
”I-am testat în vreun fel (la detectorul de minciuni sau cu teste psihologice), pe toți românii pe care i-am văzut?
3. Aplică metoda semantică, prin reformularea unor afirmații:
Exemplu:
„Nimeni nu mă înțelege”
„Tu nu mă asculți niciodată”
Reformulare:
„Unele / Câteva / Multe persoane nu mă înțeleg”
„Uneori / Adesea, tu nu mă asculți”
4. Realizează o analiză cost – beneficiu:
Exemplu:
”Ce simt eu, atunci când utilizez suprageneralizarea?”
”Care este atitudinea mea/comportamentul meu, atunci când utilizez suprageneralizarea?”
”Cu ce mă ajută pe mine să gândesc așa?”
Foarte limpede si la obiect articol
Mulțumesc pentru apreciere!