Care sunt intervențiile psihologice eficiente în tratarea depresiei?

Depresia este o tulburare mintală care poate afecta multe persoane, atât adulți cât și adolescenți, atât femei cât și bărbați. O întrebare pe care o primesc din partea aparținătorilor este următoare: Ce putem face pentru a-l ajuta pe X?

Mai jos prezint câteva tipuri de intervenții a căror eficiență este dovedită științific în tratarea depresiei?

În urma analizării a 31 de studii cu 4335 de participanți, s-au găsit dovezi de calitate moderată că Terapia Cognitiv Comportamentală (TCC) reduce simptomele depresive la sfârșitul tratamentului și la ședințele de follow-up, iar utilizată în prevenire, TCC a dus la un risc cu 63% mai mic de a fi depresiv la ședința de follow-up. TCC care conține o combinație de activare comportamentală și contracararea gândurilor provocatoare (ca parte a restructurării cognitive) sau implicarea îngrijitorilor în intervenție a fost asociate cu rezultate mai bune pentru tineri, pe termen lung (Oud, De Winter, Vermeulen-Smit, Bodden, Nauta, Stone, & Stikkelbroek, 2019). 

Terapia centrată pe emoții (TCE) urmărește în cadrul unei relații empatice adaptate afectiv să acceseze și să transforme amintirile schemelor emoționale dezadaptative obișnuite, care sunt văzute ca sursa depresiei. Aceste amintiri implică adesea sentimente de rușine, inutilitate, nesiguranță anxioasă și tristețea abandonului. Prin procesul terapeutic, emoțiile adaptive sunt accesate pentru a transforma emoțiile dezadaptative și pentru a organiza persoana pentru răspunsuri adaptative. Acest proces de schimbare a emoțiilor cu alte emoții este ajutat de utilizarea unor tehnici terapeutice specifice care ajută la stimularea trezirii emoției și procesării acesteia (Greenberg, 2017).

În cadrul unui studiu, Terapia centrată pe emoție (TCE) pentru cupluri a fost comparată cu farmacoterapia în tratamentul tulburării depresive majore. 18 cupluri suferinde în care partenerul de sex feminin a îndeplinit criteriile de diagnostic pentru tulburarea depresivă majoră au fost repartizați aleatoriu la 16 sesiuni săptămânale de terapie concentrată pe emoție sau farmacoterapie cu desipramină, trimipramină sau trazadonă. 12 cupluri au finalizat studiul. Ambele intervenții au fost la fel de eficiente în reducerea simptomelor. Au existat unele dovezi că femeile care au primit TCE au înregistrat o îmbunătățire mai mare după încheierea tratamentului decât cele care au primit farmacoterapie. Rezultatele sugerează că TCE ar putea fi utilă în tratamentul tulburării depresive majore comorbide și al distresului relațional (Dessaulles, Johnson, & Denton, 2003). 

Metaanalizele raportează dimensiuni mici-medii ale efectului atunci când intervențiile online sunt furnizate ca intervenții de auto-ajutorare (self-help) de sine stătătoare (d=0,25-0,36) și dimensiuni ale efectului mijlocii spre mari atunci când sunt furnizate ca intervenții ghidate de terapeut (d=0,58-). 0,78), ambele comparativ cu îngrijirea obișnuită, cu prezență fizică. Având în vedere că doar o minoritate dintre persoanele care suferă de depresie primesc un tratament adecvat, intervențiile online ar putea ajuta la reducerea decalajului mare de tratament (Schröder, Berger, Westermann, Klein, & Moritz, 2022). 

Intervențiile din cadrul grupurilor de suport ajută la reducerea simptomelor depresiei (Pfeiffer, Heisler, Piette, Rogers, & Valenstein, 2011). 

La pacienții cu diabet intervențiile psihologice și farmacologice au un efect moderat și semnificativ clinic asupra rezultatelor tratării depresiei (Baumeister, Hutter, & Bengel, 2012), iar la pacienții cu boală arterială coronariană intervențiile psihologice și intervențiile farmacologice (cu SSRI) pot avea un efect mic, dar semnificativ clinic asupra rezultatelor tratării depresiei (Baumeister, Hutter, & Bengel, 2011).

Femeile care sunt deprimate în timpul sarcinii prezintă un risc mai mare de naștere prematură, dificultăți la naștere și depresie postpartum. Suplimentele cu micronutrienți specifici ( inclusiv, anumite vitamine B, acid folic și acid docosahexaenoic – DHA), joacă un rol în sinteza și absorbția neurotransmițătorilor, poate atenua simptomele depresive și poate îmbunătăți rezultatele la naștere la pacienții cu depresie perinatală, limitând în același timp efectele secundare potențiale și costurile de tratament (Rechenberg, & Humphries, 2013). 

Adulții în vârstă care au primit intervenții de relaxare au experimentat reduceri mai mari ale depresiei și anxietății decât persoanele din grupul de control, în majoritatea studiilor. Antrenamentul progresiv de relaxare musculară, intervenția muzicală și yoga au avut cele mai puternice efecte de intervenție asupra depresiei. Intervenția muzicală, yoga și antrenamentul combinat de relaxare au redus cel mai eficient simptomele de anxietate în rândul adulților în vârstă. În plus, impactul unor intervenții de relaxare a rămas în vigoare între 14 și 24 de săptămâni după intervenții (Klainin-Yobas, Oo, Suzanne Yew, & Lau, 2015). 

Intervențiile psihoeducaționale reduc simptomele depresive la pacienții cu cancer. Terapia comportamentală sau consilierea singură sau în combinație cu educația pentru cancer este benefică (Barsevick, Sweeney, Haney, & Chung, 2002). 

Bibliografie:

1. Barsevick, A. M., Sweeney, C., Haney, E., & Chung, E. (2002). A systematic qualitative analysis of psychoeducational interventions for depression in patients with cancer. Database of Abstracts of Reviews of Effects (DARE): Quality-Assessed Reviews [Internet].
2. Baumeister, H., Hutter, N., & Bengel, J. (2011). Psychological and pharmacological interventions for depression in patients with coronary artery disease. Cochrane database of systematic reviews, (9).
3. Baumeister, H., Hutter, N., & Bengel, J. (2012). Psychological and pharmacological interventions for depression in patients with diabetes mellitus and depression. Cochrane Database of Systematic Reviews, (12).
4. Dessaulles, A., Johnson, S. M., & Denton, W. H. (2003). Emotion-focused therapy for couples in the treatment of depression: A pilot study. The American Journal of Family Therapy, 31(5), 345-353.
5. Greenberg, L. S. (2017). Emotion-focused therapy of depression. Person-Centered & Experiential Psychotherapies, 16(2), 106-117.
6. Klainin-Yobas, P., Oo, W. N., Suzanne Yew, P. Y., & Lau, Y. (2015). Effects of relaxation interventions on depression and anxiety among older adults: a systematic review. Aging & mental health, 19(12), 1043-1055.
7. Oud, M., De Winter, L., Vermeulen-Smit, E., Bodden, D., Nauta, M., Stone, L., … & Stikkelbroek, Y. (2019). Effectiveness of CBT for children and adolescents with depression: A systematic review and meta-regression analysis. European psychiatry, 57, 33-45.
8. Pfeiffer, P. N., Heisler, M., Piette, J. D., Rogers, M. A., & Valenstein, M. (2011). Efficacy of peer support interventions for depression: a meta-analysis. General hospital psychiatry, 33(1), 29-36.
9. Rechenberg, K., & Humphries, D. (2013). Nutritional interventions in depression and perinatal depression. The Yale journal of biology and medicine, 86(2), 127.
10. Schröder, J., Berger, T., Westermann, S., Klein, J. P., & Moritz, S. (2022). Internet interventions for depression: new developments. Dialogues in clinical neuroscience.