Atunci când intrăm în contact cu o persoană cu dificultăți în interacțiunea socială, comportamente nesănătoase (ex. consum de alcool, tutun, cocaină, etc), probleme juridice ori tulburări mintale (ex. depresie, tentativă de suicid) ne gândim, așa cum procedează majoritatea persoanelor, că problema pe care o are în prezent i se datorează în totalitate și trebuie să facă ceva pentru a-și rezolva problema personală. Numai că, tabloul este mult mai extins și mai complex decât pare la prima vedere. Astfel, din conversația pe care o putem purta cu persoana respectivă, putem descoperi că în perioada copilăriei și/sau adolescenței sale a avut unele experiențe mai puțin plăcute care au avut un impact semnficativ asupra sa, iar aceste experiențe sunt denumite de către literatura de specialitate „experiențe adverse din copilărie”.
Definiție:
Experiențele adverse din copilărie (EAC) sunt „evenimente potențial traumatice care apar în viața unui copil, în perioada 0 – 17 ani” (Felitti et al., 1998).
EAC au fost definite operațional ca „evenimente din copilărie, cu severitate variabilă și adesea cronice, care au loc în mediul familial sau social al unui copil care provoacă vătămări sau suferințe, perturbând astfel sănătatea și dezvoltarea fizică sau psihologică a copilului” (Kalmakis, & Chandler, 2014).
Categorii:
EAC se referă la următoarele experiențe din copilărie care au fost identificate ca factori de risc pentru boli cronice la vârsta adultă (Stevens, 2012; Judd et al., 2023):
- Abuz emoțional
- Abuz fizic
- Abuz sexual
- Neglijare emoțională
- Neglijare fizică
- Tratament violent față de mamă sau violență domestică
- Consum de substanțe cu efecte psihoactive de către unul sau mai mulți membrii ai familiei: fumatul de țigări cu nicotină de către mamă în timpul sarcinii (Shenassa, Rogers, & Buka, 2023)
- Una sau mai multe persoane cu o tulburare mintală
- Separarea sau divorțul părinților
- Unul sau mai mulți membri ai familiei în stare privativă de libertate (arestat)
- Șomajul părinților (în special al tatălui)
Factorii menționați mai sus pot fi grupați în 4 factori interdependenți: maltratarea, disfuncționalitatea familiei, disfuncționalitatea comunității și disfuncționalitate în relaționarea cu grupul de egali/victimizarea proprietății (Karatekin, & Hill, 2019).
Corelații:
EAC sunt asociate cu consecințe asupra sănătății, inclusiv afecțiuni fizice și psihologice, comportamente de risc, tulburări de dezvoltare și creșterea utilizării asistenței medicale (Kalmakis & Chandler, 2015). Expunerea la 4 sau mai multe categorii EAC este asociată cu un risc crescut pentru probleme de învățare/comportament, și obezitate (Burke et al., 2011), riscuri de sănătate de 4 până la 12 ori mai mari pentru alcoolism, abuz de droguri, depresie (Tan & Mao, 2023) și tentativă de sinucidere; o creștere de 2 până la 4 ori a fumatului, a sănătății precare auto-evaluate, ≥ 50 parteneri sexuali și a bolilor cu transmitere sexuală; și o creștere de 1,4 până la 1,6 ori a inactivitatii fizice și a obezității severe. Numărul de categorii de EAC a arătat o relație gradată cu prezența bolilor adulte, inclusiv boala cardiacă ischemică, cancerul, boala pulmonară cronică, fracturile scheletice, bolile hepatice (Felitti et al., 1998), prezența unui istoric de halucinații, independent de antecedentele de consum de substanțe. Comparativ cu persoanele cu 0 ACE, cele cu 7 sau mai multe ACE au avut o creștere de cinci ori a riscului de a raporta halucinații (Whitfield et al., 2005).
În comparație cu persoanele fără EAC, cele cu scoruri EAC mai mari au fost mai susceptibile de a raporta neterminarea liceului, șomaj și faptul că trăiesc într-o gospodărie sub nivelul sărăciei regionale (Metzler et al., 2017). 97% dintre infractorii minori au raportat că au cel puțin o EAC (Baglivio et. al., 2014). Cercetările anterioare privind experiențele adverse, evenimentele traumatice și problemele de sănătate mintală ale copiilor implicați în sistemul de justiție juvenilă au evidențiat rate mai mari de EAC și traume pentru acești copii în comparație cu copiii din populația generală (Dierkhising et al., 2013). Experimentarea abuzului fizic în copilărie și a altor forme de maltratare duce la rate mai mari de infracțiuni (Teague et al., 2008).
Față de bărbați, femeile prezintă mai multe EAC și mai multe experiențe de abuz emoțional/fizic, abuz sexual, și neglijare. Persoanele cu tulburarea consumului de cocaină și opioide, dar nu cele cu tulburarea consumului de canabis, au raportat mai multe EAC, decât grupul persoanelor dependente de tutun. Față de consumatorii de tutun, scorurile abuzului emoțional/fizic și neglijenței au fost mai mari la consumatorii de cocaină, iar scorurile de disfuncționalitate în familie au fost mai mari la consumatorii de opioide (Martin et al., 2023).
Fiecare EAC a fost asociată cu o creștere de 19 % până la 41 % a consecințelor negative legate de alcool (CNLA). Studenții cu 1–3 EAC au experimentat semnificativ mai multe tipuri de CNLA decât studenții fără EAC și studenții cu ≥ 4 EAC au experimentat semnificativ mai multe tipuri de evenimente CNLA decât colegii lor cu 1–3 sau fără EAC. Relația EAC – CNLA nu a variat în funcție de frecvența consumului de alcool sau de consumul excesiv de alcool (Forster et al., 2023). Persoanele care au suferit 2 sau mai multe experiențe adverse din copilărie prezintă un risc crescut de dependență de alcool pe viață (Pilowsky, Keyes, & Hasin, 2009).
Recomandări:
Aceste dovezi sugerează că prevenirea experiențelor adverse din copilărie poate avea un impact asupra sănătății și oportunităților de viață care reverberează de-a lungul generațiilor. Eforturile actuale de prevenire a adversității timpurii ar putea avea mai mult succes dacă lărgesc înțelegerea publicului și a specialiștilor despre legăturile dintre EAC și sărăcie (Metzler et al., 2017).
Când un copil intră în sistemul de justiție pentru minori, starea de dezvoltare a copilului este relevantă pentru procesul de judecare, deoarece o audiere justă și echitabilă necesită participarea competentă a minorului la apărarea sa (Steinberg, 2008). Profesioniștii din domeniul sănătății mintale, factorii de decizie, practicienii și avocații trebuie să fie familiarizați cu schimbările de dezvoltare și evenimentele traumatice care apar în timpul copilăriei minorilor în sistemul de justiție penală (Steinberg, 2008). Familiarizarea cu istoria dezvoltării și experiențele din copilărie ale minorilor din sistem îi ajută pe profesioniști să ia opinii și decizii bine informate cu privire la competența, culpabilitatea și răspunsul probabil la tratament al minorilor (Steinberg, 2008).
O combinație de măsuri socioeconomice pentru creșterea oportunităților de angajare și sprijinul parental care vizează tații și mamele poate ajuta la întreruperea ciclurilor multigeneraționale de abuz și deprivare (Judd et al., 2023).
Strategiile noi de tratament pentru persoanele cu tulburări ale consumului de substanțe (TCS), care încorporează EAC pot fi benefice în mod unic în subpopulațiile specifice de persoane cu TCS (Martin et al., 2023).
Sursa photo: https://tinyurl.com/45ddztyd
Bibliografie:
Baglivio, M. T., Wolff, K. T., DeLisi, M., & Jackowski, K. (2020). The Role of Adverse Childhood Experiences (ACEs) and Psychopathic Features on Juvenile Offending Criminal Careers to Age 18. Youth Violence and Juvenile Justice, 18(4), 337–364. https://doi.org/10.1177/1541204020927075
Burke, N. J., Hellman, J. L., Scott, B. G., Weems, C. F., & Carrion, V. G. (2011). The impact of adverse childhood experiences on an urban pediatric population. Child abuse & neglect, 35(6), 408-413.
Dierkhising, C. B., Ko, S. J., Woods-Jaeger, B., Briggs, E. C., Lee, R., & Pynoos, R. S. (2013). Trauma histories among justice-involved youth: Findings from the National Child Traumatic Stress Network. European Journal of Psychotraumatology, 4:2013. http://dx.doi.org/10.3402/ejpt.v4i0.20274.
Felitti, V. J., Anda, R. F., Nordenberg, D., Williamson, D. F., Spitz, A. M., Edwards, V., & Marks, J. S. (1998). Relationship of childhood abuse and household dysfunction to many of the leading causes of death in adults: The Adverse Childhood Experiences (ACE) Study. American journal of preventive medicine, 14(4), 245-258.
Forster, M., Rogers, C. J., Tinoco, S., Benjamin, S., Lust, K., & Grigsby, T. J. (2023). Adverse childhood experiences and alcohol related negative consequence among college student drinkers. Addictive behaviors, 136, 107484.
Judd, N., Hughes, K., Bellis, M., Hardcastle, K., & Amos, R. (2023). Is parental unemployment associated with increased risk of adverse childhood experiences? A systematic review and meta-analysis. Journal of Public Health.
Kalmakis, K. A., & Chandler, G. E. (2014). Adverse childhood experiences: towards a clear conceptual meaning. Journal of advanced nursing, 70(7), 1489-1501.
Kalmakis, K. A., & Chandler, G. E. (2015). Health consequences of adverse childhood experiences: A systematic review. Journal of the American Association of Nurse Practitioners, 27(8), 457-465.
Karatekin, C., & Hill, M. (2019). Expanding the original definition of adverse childhood experiences (ACEs). Journal of child & adolescent trauma, 12, 289-306.
Martin, E. L., Neelon, B., Brady, K. T., Guille, C., Baker, N. L., Ramakrishnan, V., … & McRae-Clark, A. L. (2023). Differential prevalence of Adverse Childhood Experiences (ACEs) by gender and substance used in individuals with cannabis, cocaine, opioid, and tobacco use disorders. The American Journal of Drug and Alcohol Abuse, 49(2), 190-198.
Metzler, M., Merrick, M. T., Klevens, J., Ports, K. A., & Ford, D. C. (2017). Adverse childhood experiences and life opportunities: Shifting the narrative. Children and youth services review, 72, 141-149.
Pilowsky, D. J., Keyes, K. M., & Hasin, D. S. (2009). Adverse childhood events and lifetime alcohol dependence. American journal of public health, 99(2), 258-263.
Shenassa, E. D., Rogers, M. L., & Buka, S. L. (2023). Maternal smoking during pregnancy, offspring smoking, adverse childhood events, and risk of major depression: A sibling design study. Psychological Medicine, 53(1), 206-216.
Steinberg, L (2008). Adolescent development and juvenile justice. Annual Review Clinical Psychology. 16(3).
Stevens, J. (2012). The Adverse Childhood Experiences Study—the largest, most important public health study you never heard of—began in an obesity clinic. Retrieved from https://acestoohigh.com/2012/10/03/the-adverse-childhood-experiences-study-the-largest-most-important-public-health-study-you-never-heard-of-began-in-an-obesity-clinic/
Tan, M., & Mao, P. (2023). Type and dose-response effect of adverse childhood experiences in predicting depression: A systematic review and meta-analysis. Child Abuse & Neglect, 139, 106091.
Teague, R., Mazerolle, P., Legosz, M., & Sanderson, J. (2008). Linking childhood exposure to physical abuse and adult offending: Examining mediating factors and gendered relationships. Justice Quarterly, 25, 313–348.
Whitfield, C. L., Dube, S. R., Felitti, V. J., & Anda, R. F. (2005). Adverse childhood experiences and hallucinations. Child abuse & neglect, 29(7), 797-810.
2 comentarii
instapress.ro · septembrie 12, 2023 la 6:53 am
Este important sa intelegem motivul pentru care uneori oamenii au o comportament/relatii nesanatoase si sa incercam sa fim mai constienti de experientele adverse din copilarie pe care le-au avut, intelegand ca asa cum toate suferintele din prezent au inceput undeva, isi au originea si in trecut. Respectand aceasta perspectiva poate rezulta o abordare holistica in tratarea unor afectiuni cronice.
Felicitari pentru aceasta postare informativa! Ne-ai oferit informatii esentiale despre cum acele Experiente Adverse din Copilarie pot influenta sanatatea si comportamentul unui individ pe parcursul vietii. Acest discurs ne incurajeaza sa fim mai constienti si sa ne asiguram ca vorbim deschis despre experientele negative din trecut, ceea ce poate ajuta la rezolvare problemelor in prezent.
Traian Hoidrag · septembrie 12, 2023 la 4:52 pm
Mulțumesc pentru interesul acordat, comentariu și aprecierea exprimată de dvs!
Comentariile sunt închise.